Dragi prieteni,
Diaconia centrală a Fraternității, reunită în data de 19 martie a.c., a luat act de conținutul scrisorii pe care cardinalul Farrell mi-a trimis-o în data de 22 februarie a.c.. Executivul Fraternității, care o analizase în prima ședință utilă, decisese s-o supună atenției Diaconiei în cadrul întâlnirii din luna martie a.c..
Scrisoarea Cardinalului precizează ulterior importanța schimbărilor introduse de Biserică: prin formularea unor întrebări specifice din partea noastră, încet, încet apar din partea Dicasterului răspunsuri punctuale care ne ajută să înțelegem pe deplin cadrul juridic al situației și, deci, ceea ce ni se cere.
Consider important ca toți să știți ce anume s-a întâmplat. Aș vrea să reparcurg cu maximă transparență faptele care s-au succedat începând cu publicarea Decretului General cu privire la Asociațiile Internaționale de Credincioși și apoi cu demisia lui don Carrón. În comunicările anterioare am spus, de fapt, anumite lucruri care mai apoi s-au dovedit parțial inexacte deoarece eu însumi, împreună cu toți membrii Diaconiei, interpretasem mandatul nostru ca fiind un serviciu de scurtă durată. Vă rog să mă iertați dacă trebuie să revin asupra anumitor observații de natură „juridică”, dar în primul rând aș vrea să vă raportez câteva note interpretative, așa cum mi-au fost ele indicate de experții noștri în drept canonic, cu privire la cele trei comunicări primite de la cardinalul Farrell după demisia lui Carrón.
De asemeni, doresc să vă comunic observațiile mele despre semnificația acestui pas de maturitate pe care Biserica ni-l cere tuturor ca conștientizare a carismei care ne-a fost dată și la care ne-am rechemat de mai multe ori în aceste luni. (...)